Intrebari si raspunsuri despre ORL la scufundari

Pentru a practica in siguranta scufundarile specialistii recomanda reguli foarte clare de comportament si de protectie. Sa te dai viteaz si sa te joci cu sanatatea ta, inseamna sa nu ai respect pentru tine si acest sport fascinant. Asa cum am promis, incepem o serie de discutii cu specialisti, astazi oferindu-va un interviu cu @Dr. Melinte Gabriela - Violeta Medic Primar ORL - Clinica Up Medical Bucuresti. Ea va "sparge" cateva mituri pe care le-am auzit deja printre scafandri. Sa ne fie de folos!

1. La ultima excursie de scufundări, toți scafandrii și-au pregătit sticluțe cu Tobradex și și-au pus preventiv picături în urechi înainte de scufundare. Ce parere aveti despre aceasta practica curenta in domeniu si cum se poate face mai bine partea de preventie?

Tobradex este un medicament sub forma de picaturi, ce contine doua subtante active: antibiotic (Tobramicina) si un antiinflamator steroidian (Dexametazona). Rolul lui este de a trata infectiile si inflamatiile asociate acestora, motiv pentru care nu isi dovedeste eficacitatea in prevenirea eventualelor complicatii asociate scufundarilor.
In ceea ce priveste preventia, practicantii acestui tip de sport trebuie sa urmeze cursurile speciale care se organizeaza inainte de a primi avizul pentru scufundare, acordandu-le importanta cuvenita.
In timpul coborarii, scafandrii trebuie sa efectueze egalizarea activă a diferitelor spații de aer, inclusiv masca facială (prin suflarea aerului din nas în mască) și urechea medie (prin căscat, înghițire sau efectuarea unei manevre Valsalva). Este important ca acestia sa respire normal pe parcursul coborarii, iar aceasta din urma trebuie sa fie una lenta, astfel incat sa se realizeze corect transferul de gaze si egalizarea presiunilor. Recomandarile actuale indica si o oprire de siguranta cu o durata de 3-5 minute la o adancime de 3-4 metri.
Este contraindicata practicarea scufundarii in cazul existentei unei afectiuni ORL: sinuzita, otita, obstructie nazala, rinite acute sau cornice etc.

2. Multi dintre scafandri, mai ales cei incepatori au des sangerari din nas. Cum este sanatos sa reactionam in astfel de cazuri ca insotitori si ce recomandari dati celor care au in mod repetat sangerari?

Sangerarile nazale apar de cele mai multe ori in cazul barotraumei sinusale, cunoscuta ca barosinuzita sau aerosinuzita. Aceasta se instaleaza in cazul esecului egalizarii presiunii intrasinusale cu cea a mediului ambiant. Daca sangerarile nu sunt majore sau repetate, atunci nu exista motiv de ingrijorare. Daca apar in mod repetat, atunci scafandrul trebuie sa mearga la un consult de specialitate inaintea urmatoarei scufundari pentru a identifica si trata o eventuala problema rinosinusala.

3. Un cititor, practicant de scuba ne-a scris ca la scufundare a avut dureri foarte puternice în urechea dreaptă. La adâncimea de 5 metri, durerile deveneau insuportabile. După multe pauze și intrări treptate, a reușit să depășească aceste dureri. Care ar putea fi cauza și ce ar trebui să facă în astfel de situații?

Ca si in celelalte situatii, esecul egalizarii presiunii intre cavitatile sinusale si otice si mediul ambient, determina aparitia barotraumei. Este necesara coborarea lenta, treptata si efectuarea manevrelor de echipresiune (inghitire, cascat, Valsalva).

4. Unii practicanti de scuba vin la bazin cu nasul infundat. Unii insista sa se scufunde si cu aceasta problema. Ce recomandări aveți in astfel de cazuri?

Este interzisa scufundarea in cazul obstructiei nazale sau a prezentei oricarei patologii de cai respiratorii superioare. Este imperios necesara o vizita la medical ORL-ist pentru rezolvarea acestor probleme inainte de a practica acest sport.

5. Multi practicanti de scuba prefera să fac excursii scurte si sa lege zborul cu avionul de scufundari. La ce distanta de timp recomandati sa se faca scufundari dupa zbor cu avionul si care sunt riscurile in cazul in care nu respectam aceasta recomandare?

Scufundarile se pot efectua dupa un zbor cu avionul, insa dupa scufundare trebuie sa existe o pauza cuprinsa intre 12 si 24 de ore pana la urmatorul zbor, in functie de numarul de scufundari efectuate si de adancimea atinsa, deoarece exista riscul producerii unei afectiuni foarte grave, numita embolie gazoasa sau boala de decompresie.

6. Exista tratamente preventive pentru probemele care apar la scufundari? Ce puteti recomanda?

In primul rand, persoana care doreste sa practice scufundarile trebuie sa se asigure ca se afla in deplina stare de sanatate. In al doilea rand, trebuie respectate toate indicatiile instructorilor cu privire la pasii care trebuie urmati pe parcursul scufundarii.


7. Unul dintre scafandri a ajuns la 208 m si multa lumea vrea sa ii doboare recordul. Este periculos pentru organism să ajunga la adâncimi asa mari? La ce semne ale corpului ar trebui sa fiu atent in perioada de pregatire a acestui record?

Riscurile unei astfel de coborari sunt majore, avand impact asupra intregului organism, nu numai in sfera ORL, putand duce pana la deces. Nu incurajez astfel de practici.

8. Este sigur pentru copii să facă scufundări? De la ce varsta?

Copiii pot incepe scufundarile dupa varsta de 10 ani, numai in prezenta unei personae instruite si certificate.

10. Există niște dopuri speciale pentru urechi pentru scufundări. Este recomandat să le folosesc? Ajută la ceva?

Nu sunt indicate, conductele auditive externe trebuie mentinute libere pentru a facilita o reglare corecta intre presiunea intraauriculara si ce a mediului ambiant.

Dr. Melinte Gabriela - Violeta
Medic Primar ORL - Clinica Up Medical Bucuresti
Doctor in Medicina

Citeste comentariile